joi, 16 iulie 2009

In asteptarea vacantei

Nu stiu daca mi se intampla numai mie, dar cu vreo 2 saptamani inainte de inceperea vacantei propriu zise, ma simt deja in vacanta. Si ma gandesc cum va fi. Si incep sa fac planuri. O sa merg aici, si acolo, si acolo.
Anul acesta va fi Praga. Plus cateva zile de Viena. Viena, pentru ca am mai fost si imi place. Praga pentru ca sunt sigura ca imi va placea.
Pana una-alta, m-am trezit de dimineata amintindu-mi de o alta vacanta, de acum 2 ani, din Dubai.
Si am regasit si un mail trimis la vremea aceea, cred ca cel mai elocvent cu privire la partea asta de lume.
Iaca si mailul cu pricina (am scos chestiile personale, putine de altfel, pentru ca la momentul ala mi se parea interesant numai ce se intampla in jurul meu):

Dubaiul e absolut uluitor, luxul e la el acasa, cladirile sunt asa cum se vad in poze, impresionante adica, foarte diferite ca arhitectura si totusi exista un foarte bun simt al echilibrului, nimic nu e intamplator, totul e la locul lui, sunt cartiere de case micute, cochete, toate la fel, albe, curate, parca scoase din cutie...Sau din faimoasa Lampa a lui Aladin - care, apropo, exista si sub forma de monument (am sa incerc sa o pozez, aici monumentele sunt singurele lucruri mai chicioase pe care le-am vazut pe aici, probabil ca au alta imagine decat avem noi sau nu au inteles conceptul).
Si cartiere de blocuri, impresionant de inalte si fiecare cu personalitatea lui. Apoi sunt faimoasii zgarie-nori, totul arata mai degraba ca in povesti decat ca in ilustratiile de pe net... Trebuie sa vezi ca sa-ti dai seama.
Este impresionanta si vegetatia, totul este VERDE si mentinut asa cu pretul muncii oamenilor, pentru ca in mod normal, aici este desert, numai nisip, si nu pot creste decat palmieri...

Asa cum se intampla in emiratul in care stam noi, un pic mai la sud de Dubai. Aici este (aproape) numai nisip si singurele animale pe care le-am vazut sunt.... camilele. Am fost profund impresionata de imaginea unei camile mancand din ghena , era poza de revista, da' eu nu aveam aparatul la mine. Este un pic frustrant sa te afli aici dupa Dubai, insa, dupa ritmul in care se construieste, sunt absolut sigura ca peste cinci ani locul va fi greu de cunoscut. Rajul ul este un Dubai in devenire, contrastele sunt mari, aici vezi vegetatie luxurianta si ceva mai incolo nu mai creste nimic, decat palmierii desertului... Nisip, foarte mult nisip, si o caldura apasatoare care, combinata cu umezeala, nu te lasa sa stai afara mai mult de 5 minute fara sa-ti fie rau. Vedem totul din masina, nici macar la supermarketul care se afla la 2 minute de locul nostru de cazare nu putem ajunge fara masina.

Cam astea sunt primele impresii din aventura mea in desert... Si cred ca am povestit foarte putin din cate am putut vedea, incepand cu incredibilul aeroport care se intinde pe km cred si unde am vazut mai multe natii si culori decat in pozele din cartile de geografie. Si unde am trait si primul soc al barbatilor imbracati in costumele acelea traditionale, ca niste cearsafuri albe... Acum m-am obisnuit cu imaginea, si cu aceea a femeilor acoperite, si cu contrastele care exista, pentru ca aici nu impune nimeni nimanui cultura lor, asa ca langa o doamna cu fata complet acoperita o alta cu maieu cpoti vedea foarte simplu u bretelute si fusta scurta, si ceva mai incolo, o indianca intr-un anumit costum, cu incaltaminte si pantaloni specifici, pentru ca acum am aflat ca costumele celor din nord sunt complet diferite de cele din sud, ca... In materie de costume, cele singaporeze pentru doamne mi s-au parut o nebunie. Si doamnele in cauza erau super dragute, ce sa spun.


Sunt doar cateva impresii, nu includ partea pamanteana, practica, a lucrurilor, pot insa da o idee despre acele locuri si, poate, apetitul pentru a le vedea.

Mie sigur mi s-a facut dor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Persoane interesate